Istoric

Infiintata la sfarsitul anilor ’50, in cartierul Floreasca din Bucuresti, Scoala Gimnaziala “MARIA ROSETTI” a beneficiat de dascali devotati si de prestigiu, care au asezat pe frontispiciul ei o lumina speciala.

istoric1

Scoala Gimnaziala “MARIA ROSETTI” a fost data in folosinta in toamna anului 1959. Purta atunci numele “Emilia Irza” si functiona cu clasele I-VII. Localul a fost construit cu bani de la bugetul de stat pe fostele terenuri hipice ce au apartinut statului.

Timp de 44 de ani a continuat sa se dezvolte, sa capete personalitate si prestigiu. S-au amenajat laboratoare de chimie, fizica, biologie, cabinete de informatica si geografie, s-a realizat material didactic, o importanta baza sportiva si un remarcabil fond de carte. A fost prima scoala din Bucuresti care a aplicat programe de informatica in clasele primare si gimnaziu.

Toate acestea s-au facut de-a lungul timpului, sub indrumarea  directorilor Maria Enache, Iulian Geanta, Gheorghe Dumitrescu, Elena Hristea (Gherghisan), Viorica Vigh, Tinca Stranutu, Doina Olteanu, camelia Fercu si a directorilor adjuncti Georgeta Zara, Adina Tanase (Duta), Eugenia Iorga, Larisa Serdean, Claris Godeanu, Florentina Serbanescu si Maria Calapodescu.

In prezent destinele scolii sunt conduse de doamna director Mihaela Stoenescu si de doamna director adjunct Doina Enache.

Cand la poarta scolii au batut 50 de ani de existenta, colectivul didactic al Scolii nr. 10 a hotarat sa ii dea o personalitate speciala, dandu-i un nume.

“Patroana spirituala” a scolii a devenit cea care a fost intaia ziarista romanca, Maria Rosetti.

i-mariarosetti

Maria Rosetti

Maria Rosetti si-a pus scrisul in slujba intereselor nationale, impartasind alaturi de sotul ei, C. A. Rosetti, ideile revolutiei de la 1848. A militat necontenit pentru emanciparea femeii si pentru ideea de maternitate. In timpul razboiului de independenta infiinteaza Comitetul femeilor cu ajutorul caruia va strange fonduri pentru armata si spitale.

A servit drept model lui C.D. Rosenthal pentru celebra pictura “Romania revolutionara”, autorul identificand-o cu lupta romanilor pentru libertate.